Incepe sa vina vremea nasoala si ma trec fiori pe sira spinarii cand ma gandesc la traficul care va fi in prima zi dupa ce ninge. M-astept sa plec de acasa cu 3 ore inainte pentru a ajunge la o distanta de 2 kilometri. Si asta numai pentru ca soferul roman e educat sa-si vada interesul imediat (adica acela de a trece acum la semafor indiferent de ce se intampla) negandindu-se ca poate va avea si el de suferit din cauza asta.
Romanul cand vede ca s-a eliberat jumatate de intersectie, chiar daca e rosu, crede ca s-a eliberat special pentru el, nu ca s-ar putea sa vrea sa treaca si cel caruia tocmai i s-a pus verde si care ar trebui s-o ia prin el ca s-si poata vedea de drum. Gandirea e ceva de genul “stai ba si tu ca eu cat am asteptat?”. Am vazut o campanie interesanta a RATB-ului prin care au lipit stick-ere pe fiecare autobuz in care poti citi “Te rog nu claxona! Nu vreau sa blochez intersectia!”. Frumos, dar cu o floare nu se face primavara. Mai rau chiar, vine iarna. Si odata cu iarna, inevitabil, vine si ninsoarea si, tot inevitabil, ne ia prin surprindere. Ninsorile ne iau prin surprindere mereu, de fiecare data vin in decembrie-ianuarie.
Las deoparte faptul ca edilii nostri mult iubiti nu sunt in stare sa faca nimic sa preintampine mocirla care apare cand ninge. Indiferent de actiunile lor, daca noi toti am fi cu ceva mai mult bun simt in trafic, am putea circula civilizat si am ajunge la serviciu in 45 de minute in loc de o ora si jumatate. Recunosc nu e timp optim, dar macar e ceva. Daca toti gibonii n-ar mai bloca intersectiile, ci atunci cand vad ca e prea plin in centru s-ar opri la semafor chiar daca au verde sau galben, daca toti meseriasii n-ar schimba benzile la fiecare 30 de secunde pentru ca li se pare ca merge mai bine banda cealalta, daca toti tiganii nu si-ar mai lua Hummer si X5-uri (de ce nu-ti iei camion daca tot vrei sa fie mare – sa stii ca vin cu tot confortul unui autoturism) ci ar lua masini normale de oras, am putea circula si noi mai linistiti, ne-am putea deplasa mai rapid, nu ne-am mai face atatia nervi stand in spatele unui meserias care nu stie sa stea pe banda lui si blocheaza tot drumul ca nu s-a hotarat unde sa stea.
Gata, mi-am varsat nervii. Acum astept sa se acumuleze o serie noua (ca doar vine iarna, nu?) si apoi probabil voi scrie si continuarea.
Va doresc ca azi sa fiti mai linistiti, mai bine intentionati si sa respectati mai mult pe cel din masina de langa voi, respectandu-va astfel pe voi insiva.
Sa fiti iubiti!
…Samariteanul…
