Am vazut acum cateva luni un film pe HBO despre un nene care locuia pe unde gasea, in momentul respectiv fiind primit de locatarii unui bloc in ghena blocului lor. Acest nene avea un hobby (dovada a faptului ca hobby-urile nu sunt exclusiv pentru cei bogati), anume crearea de colaje. Omul nostru aduna ziare si reviste din gunoi, de pe strada, de unde apuca si gandea un motiv de colaj din taieturi. Uneori, dupa cum spune si el, tinea un ziar sau o revista ani de zile pana cand gasea inspiratia sa-i foloseasca paginile intr-un colaj.
Acel nene se numeste Ion B, iar filmul se numea "Lumea vazuta prin ochii lui Ion B". Un film care mi s-a parut interesant si captivant, fiind realizat in stil de documentar.
Nu mica mi-a fost mirarea cand am observat ca era de fapt un documentar si ca acest Ion B, pe numele intreg Ion Barladeanu, exista, respira, misca si face colaje. Da, chiar face colaje. Si nu orice colaje, lucrari de arta deosebite care au inceput sa fie admirate si studiate cu interes de intreaga lume.
Dar sa nu trecem prea repede de povestea lui.
Inainte de a fi descoperit, in 2007, statea intr-o ghena la Mosilor, unde oamenii ii aruncau gunoaie in cap si ii dadeau de mancare, iar el le batea covoarele si le dadea zapada din cale. Un batran la vreo 60 de ani, dar care arata de 100, invins de viata si care aproape isi pierduse dorinta de a trai, chiar mai rau, dorinta de a crea.
Cel caruia ii revine meritul de a-l fi descoperit este, ironic, artistul Ovidiu Fenes, care cauta la o ghena din Mosilor niste maculatura pentru colaje.
De atunci lucreaza impreuna cu Dan Popescu, proprietarul galeriei H'Art, care i-a oferit o garsoniera si o renta pentru a putea lucra avant toate conditiile necesare. De cand a fost descoperit a starnit valva mare in lumea artei, devenind un reprezentat de seama al curentului Pop-Art in Romania.
O definitie foarte buna i-a dat Alexander Nanau, regizorul documentarului: "Barladeanu facea pe vremea comunismului Pop-Art, era perfect conectat la arta care se facea in timpul sau in strainatate, fara sa fi iesit vreodata din tara. Era extraordinar de bun, in conditiile in care in comunism pop-artul era considerat o arta decadenta. El e adevaratul disident, e un om tinut toata viata la marginea societatii, dar caruia ii curge talent prin vene si care n-a facut compromisuri"
A expus in galerii la Bucuresti, Paris, Londra, Basel si va continua sa expuna in toata lumea.
La galeria din Londra a expus langa marii clasici ai artei moderne Andy Warhol si Marcel Duchamp. "Nu va uitati la mine ca-s imbracat asa, colajele mele au stat la Londra langa Varhol, langa Duncap", spune nea Ion.
La Targul de Arta din Basel le-a spus galeristilor "Ich Name John Barladeanu, Ion in romaneste" si i-a impresionat atat de mult cu colajele sale incat a ajuns in ianuarie 2010 sa expuna la galeria Anne de Villepoix din Paris. Acolo a trait ceea ce unii viseaza cu ochii deschisi. A stat de vorba doua ore cu Angelina Jolie, care i-a admirat lucrarile si s-a aratat interesata sa cumpere cateva colaje.
Pe scurt, un artist exceptional, un artist modern necunoscut pana acum 3 ani, a trecut de la a trai in ghena unui bloc din Bucuresti la a discuta despre film si arta cu Angelina Jolie, la galeria din Paris unde isi expunea lucrarile considerate comparabile ca valoare cu cele ale lui Warhol sau Duchamp.
O poveste cu final fericit care ne arata ca exista si oameni frumosi pe lumea asta, ca exista si artisti care pur si simplu au un talent remarcabil si nimic nu-i opreste sa si-l foloseasca si, nu in ultimul rand, ca exista si oameni buni care sunt dispusi sa ajute un artist care traieste in mizerie fara sa aiba certitudinea vreunui castig personal.
E o tema de gandire...
